Fără a denunța Acordul moldo-rus „Privind Principiile Reglementării Pașnice a Conflictului Armat în Regiunea Transnistreană a Republicii Moldova” din 21 iulie 1992, Republica Unirii va declara Transnistria teritoriu ocupat de Federația Rusă.

România și Republica Moldova vor întreprinde măsuri politice și diplomatice împreună cu Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru retragerea armatei ruse din regiune și pentru găsirea unei soluții internaționale asupra acestei regiuni în conformitate cu dreptul internațional.

România și Republica Moldova vor participa la procesul de democratizare a regiunii și de apropiere a ei de standardele europene, dar și la clarificarea statutului regiunii până la finalizarea procesului de unificare a celor două state românești.

Pornind de la tradițiile istorice, culturale și lingvistice, ținând cont de năzuințele economice, sociale și culturale ale populației celor două state,  existența a două state românești, România și Republica Moldova, este nejustificată și contraproductivă intereselor poporului român.

Având în vedere contextul politic și militar din regiune, dar și noile provocări geopolitice, după anexarea de către Federația Rusă a peninsulei ucrainene, Crimeea, invocând precedentul reunificării Germaniei și revizuirea parțială a înțelegerilor de la Yalta, 1945:

CHESTIUNEA ROMÂNEASCĂ ESTE O PROBLEMĂ CE NECESITĂ SOLUȚIONARE POLITICĂ!

„Chestiunea românească” este un termen pe care îl introduc în uzul diplomatic România și Republica Moldova în contextul creării Republicii Unirii. În acest scop va fi creată o Misiune diplomatică cu misiuni speciale ce va activa pe baze permanente la Washington, New-York și Bruxelles, dar și, după necesitate, pe lângă alte Cancelarii Occidentale sau Organizații Internaționale.

„Chestiunea românească” nu este un act de reparație istorică, nu invocă vreun drept istoric la modificarea frontierelor în această zonă a Europei și se referă doar la relația dintre România și Republica Moldova care, odată cu proclamarea Republicii Unirii, vor începe procesul de unificare.

Educația va fi declarată Domeniu Strategic Prioritar al Republicii Unirii și va cuprinde toate domeniile vieții sociale și economice ale statului: administrație, economie, ecologie, sănătate etc.

Statul va aloca câte șaisprezece la sută anual din Produsul Intern Brut domeniului educației.

Academia de Știință va fi desființată, iar activitatea științifică de cercetare și inovație se va desfășura în cadrul Instituțiilor Superioare de Învățământ.

Învățământul primar și liceal va face obiectul unei atenții deosebite din partea statului prin crearea condițiilor excepționale de trai și activitate a cadrelor pedagogice.

Statul va aloca din bugetul destinat educației mijloacele necesare studierii limbii române. Limba engleză va deveni limbă de studiere prioritară în toate domeniile vieții publice.

Studierea limbilor română, ucraineană, găgăuză, bulgară va deveni prioritară prin stimulente economice și sociale în școlile minorităților naționale aflate de mai multe decenii sub dominația limbii ruse.

Republica Unirii va fi un stat minim care își va păstra doar funcțiile de control, pedeapsă și administrare a treburilor publice.

Consolidarea capacității administrative a statului este o sarcină primordială și se va face prin ajustarea graduală a instituțiilor statului Republica Moldova la cele ale României.

Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se va face după modelul celei din România pornind de la raționamente economice, demografice și sociale.

Administrația locală se va modela după cea românească prin programe de colaborare și proiecte europene de înfrățire a localităților.

Guvernele celor două state vor institui, de comun acord, un impozit unic pe venit pentru persoane fizice – Impozitul Unirii. Cuantumul și perioada aplicării Impozitului Unirii vor fi stabilite la ședința comună a celor două guverne și vor fi la fel pentru toți cetățenii celor două state.

Pe lângă Capitala Chișinău, municipiile Bălți și Comrat vor fi reședințe de Instituții ale administrației centrale și a celei judecătorești. Instituțiile care vor avea reședință la Comrat și la Bălți vor fi stabilite prin Constituție.

Astăzi, 2 septembrie 2018, în cadrul Forumului Republica Unirii punem începutul creării unei noi Republici – Republica Unirii.

Republica Unirii va fi instituită de Constituantă în baza unei noi Constituții.

Constituanta va declara Satul Republica Moldova, proclamat la 27 august 1991, Stat eșuat ca urmare a capturării lui de grupări politice de tip mafiot.

Republica Unirii este a doua republică, după cea declarată la 27 august 1991, și se proclamă cu scopul unirii teritoriilor aflate sub controlul autorităților de la Chișinău cu România.

Republica Unirii renunță la statutul de stat neutru al Republicii Moldova la momentul proclamării și cere aderarea neîntârziată la Blocul Nord-Atlantic.

Republica Unirii reprezintă mecanismul principal și unic de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană printr-un proces de fuzionare politică completă cu România.

Procesul de unificare a Republicii Moldova cu România este un proces complimentar celui de aderare la Uniunea Europeană, se va face în conformitate cu Principiile de la Copenhaga și cu aceleași mecanisme de aderare.

Documentul final al unificării celor două state va fi Decizia Parlamentului  Uniunii Europene de aderare a Republicii Moldova la spațiul comunitar comun prin unire cu România.

Statutul teritoriilor din stânga Nistrului va fi elaborat și negociat internațional în paralel cu procesul de reîntregire a României.

Republica proclamată pe teritoriile fostei Republici Socialiste Moldovenești prin Declarația de Independență din 27 august 1991 și reconfigurată prin adoptarea Constituției din 29 iulie 1994, a avut drept fundament mai multe prevederi eronate din punct de vedere politic și juridic.

Republica Moldova a fost înființată pe două nepotriviri funcționale:

1. Discrepanța dintre caracterul unitar și indivizibil al statului proclamat, pe de o parte, și realitatea faptului că teritoriile din stânga Nistrului nu au fost, nici cea mai mică perioadă de timp, subordonate politic și administrativ instituțiilor create la Chișinău, pe de altă parte;
2. Neutralitatea permanentă declarată unilateral fără vreo garanție internațională și cu o armată a Federației Ruse pe teritoriile din stânga Nistrului, pentru care autoritățile de la Moscova revendică un statut de forțe de pacificare legitim prezente pe teritoriul unei țări cu o poziție internațională nelămurită până la capăt.

Drept consecință a acestor nepotriviri, dar și din cauza multiplelor derapaje politice, economice, administrative și de drept, la aproape trei decenii de la proclamare, Republica Moldova este un stat EȘUAT:

• Drepturile cetățenești la viață, sănătate, muncă și proprietate au fost suprimate de practici juridice și administrative ce contravin statului de drept și Declarației Universale a Drepturilor Omului;
• Economia este de tip oligarhic, subordonată politic intereselor mafiote, neconformă cu principiile economiei de piață funcțională și generatoare de sărăcie socială, profituri tenebre, corupție și exod masiv al populației peste hotare;
• Statul nu mai are capacitate instituțională de administrare eficientă a treburilor publice, iar toate încercările de reformare a sistemului din interior sunt sortite eșecului prin definiție.